De la Paris la Londra...
Londra...
aglomerata... agitata...
Un oras foarte
aglomerat... oameni de peste tot din lume... diferite culturi... rar, dar
foarte rar am auzit un accent britanic autentic... culmea ironiei este ca mi-a
fost dat in Germania sa aud, (mai des
decat in Anglia), cum suna un accent britanic autentic...
Despre oamnei...
nu ar fi corect din partea mea sa imi dau cu parerea. Am cunoscut englezi care
m-au surprins cu bunatatea lor si bunul lor simt. Dar asta a fost o singura data.
Si nu cred ca ar fi corect sa generalizez la nivel de Anglie. Dar voi reveni la
„british accent”... prea dulce ca sa il ignor, dar cu alta ocazie.
Ce inseamna magia londoneza? autobuzele supraetajate, telefoanele publice, taxiurile, Tamisa si nu numai... doamne cate poti vizita in Londra... Regret timpul scurt petrecut in Londra si... bugetul limitat, desigur
Ce mi s-a parut
interesant in londra a fost indiferenta cu care se trateaza oamenii... sau libertatea
pe care si-o permit si felul in care isi organizeaza timpul. Britanicii sunt cu
timp...
Indiferenta...
nimanui nu ii pasa de ce face vecinul, sau cum este imbracat vecinul. Fiecare se
imbraca cum se simte bine, cum vrea, cum a fost educat sau in functie de
credinte ori cultura.
Organizarea timpului...
De exemplu... in tren... am vazut oameni care faceau naveta ducandu-se la
munca... felul in care isi organizeaza timpul... m-a impresionat. O ora de
calatorit cu trenul... dus-intors, doua
ore. Pt mine acele ore sunt ore pierdute... pt englez, nu... englezul nu le
pierde... englezul serveste masa in acest timp in drum spre servici, sau
englezoaica se machiaza... da. m-a surprins sa vad femei care se machiau in
tren. Adica, pt mine, o femeie care a citit de 3 ori Codul bunelor maniere unde
scrie negru pe alb ca unei femei nu ii sade bine sa se machieze in public...
daaa... am fost socata. Poate britanicii se ghideaza dupa alte reguli in
societate, sau poate pur si simplu they don’t give a fuck. Ahh... pacat ca am citit Codul bunelor
maniere si nu ma pot abate de pe drumul meu... ma simt obligata, sa fac tot
posibilul, sa il respect. Dar ii invidiez... nu ii critic. Au alte convingeri
decat mine si sincera sa fiu, nu le consider deloc gresite. Ei valorifica
timpul productiv... o ora de calatorit cu trenul nu e timp pierdut.
Ehh... si daca va
intrebati, dar la intoarcerea de la servici ce fac englezii? Simplu... cam ce faceam si eu cand faceam naveta pe
timpul scolii... dorm sau vorbesc la telefon. Daa... si vorbitul la telefon m-a
surprins... adica, eu una, nu ma simt in largul meu vorbind la telefon si
stiind ca alte 6 sau 15 persoane imi aud conversatia... dar ei nu... ei vorbeau
degajati... facand socoteala orele de munca, timpul dedicat diferitelor
activitati familiare... cand ar mai fi timp pt intretinerea relatiilor sociale?
Exact? De ce nu in tren in drum spre munca sau spre casa? Cred ca organizarea
timpului are de-aface cu zicala lor: time is money... cine stie... ?!?
Altceva... Vremea... ploaia... eu, una, ador ploaia...
daaa... ce-i drept ca nu am prins o vreme tipic filmelor englezesti in care
ploua mai tot timpul. Dar totusi... am prins cateva zile cu vreme mai
ciufuta... pot spun ca am invatat un lucru: daca ploua, timpul nu sta in loc!!!
La noi daca ploua ne intrerupem activitatea. Gata ploua!!! Imediat la scut!!! La
englezi nu... la ei s-au inventat pardesieee... umbrele... pelerine... si isi
continua activitatea inceputa, chiar si pe timp de ploaie. (bine, acest
comportament l-am vazut si la nemti... ca la ei fie vremea cat de rea... tot
iti poti fixa ceasul dupa timpul in care iasa neamtul la plimbare)
mda... nu am avut suficient timp pt Londra...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu