Paris... despre Paris pot spune atatea...
franceza... si engleza... cele mai sexi limbi straine... accentul frantuzesc si britanic pur si simplu innebunesc...
o poveste de iubire... sau mai bine zis o dulce amagire care m-a invatat ca nu e de joaca cu dragostea.
daa.. parisul m-a invatat ca banii nu pot cumpara dragostea si ca o relatie fara iubire nu e fericire.
parisul are magia lui... intrebarea este daca esti pregatit sa ii vezi numerele... si chiar daca nu esti pregatit... te cuprinde in 2-3 zile, te farmeca de nu te vezi. pe mine m-a prins din prima zi.
cafenelele inghesuite cu mini terasele lor pe trotuar... cu croisantele lui specifice... stai si te plimbi pe strazile Parisului si pur si simplu vezi oameni simpli care-si savureaza cafeaua... singuri sau nu... oameni simpli, singuri si lipsiti de griji... e absolut imposibil sa nu iti doresti si tu o asemenea liniste si sa nu iti doresti sa savurezi o cafea (chiar daca nu esti bautor de cafea... Parisul te vrajeste sa iti doresti sa savurezi una...)
daaa... parisul m-a invatat ca pot merge sa savurez un suc sau o prajitura singura... ca nu e nici o rusine sa stau neinsotita la masa, ca pot sta singura la masa si sa privesc in jurul meu lumea... sa ma bucur de o vreme placuta, insorita sau ploioasa, ca doar nu conteaza daca e soare sau ploua... ce conteaza e linistea mea si prajitura ce o savurez. de mine trebuie sa ma bucur si de prajitura mea... si sa ma rasfat pe mine... Parisul mi-a arata ce inseamna sa am incredere in mine. ca pot face totul de una singura... nu am nevoie de barbati nepotriviti in jurul meu doar ca sa nu fiu singura, ca pot merge la cumparaturi si singura fara sa am vreo papita pe langa mine care sa imi faca... capul calendar cu problemele ei existentiale, care pe mine ma lasa rece... (daaa... ador sa merg la cumparaturi singura... sa ma bucur singura de ce vreau eu si sa stau sa admir ceva atat cat vreau eu fara sa dau explicatii inutile nimaniu... :D (sau nah... daca ar fi sa fiu insotita de barbatul ideal... atunci as savura cumparaturile insotita dar cum barbatul ideal nu exista, ma multumesc cu prietenul imaginar ) daca e sa invit pe cineva cu mine la cumparaturi... am motive, pt care renunt la libertatea mea de a savura placerea cumparaturilor singura)
despre oameni... as putea spune ca sunt calzi si primitori. am fost putin socata sa realizez ca nu sunt cu nasul pe sus...
daca nu ma descurcam si intrebam ceva, directii sau despre locatii... toti, cei pe care i-am abordat, m-au ajutat... ce mi s-a parut, in schimb, ciudat a fost ca majoritatea indrumarilor erau "a droite"... m-a amuzat teribil. daca intrebam unde e posta, raspunsul era a droite, daca intrebam unde e biserica, raspunsul era a droite... la un moment dat mi-am zis, in sinea mea, ca nici nu ar mai trebui sa intreb din moment ce toate directiile sunt a droite...
sa spun despre locatiile ce le-am vizitat? nu are rost... nu m-as mai putea opri din scris. absolut toate sunt magnifice...
sper sa mai am ocazia sa hoinaresc pe strazile Parisului pt ca, contrat asteptarilor Parisul nu e orasul indragostitilor... Parisul e acolo unde e si e pentru toata lumea. parisul m-a invatat ca singuratatea nu e o boala si ca e mai bine singura decat intr-o companie proasta, ca e mai bine sa fiu singura decat singura in doi!!!
